Romania
Organization
Înapoi la cuşca digitală
Introducere
România a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2007 - un pas important către integrarea politicilor sale în structura UE, având însă câteva lacune atunci când vine vorba de tehnologiile de informare şi comunicare (TIC).
În timp ce Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a respins directiva UE de Reţinere a Datelor (1) ca fiind invalidă (2), legislatorii români pregăteau două legi care, odată adoptate, ar fi aruncat ţara într-o ,,cuşcă digitală”: Proiectul de lege 263/2014 cu privire la securitatea virtuală şi Proiectul de lege 277/2014 cu privire la înregistrarea cartelelor SIM preplătite şi a utilizatorilor rețelelor fără fir (Wi-Fi) publice (3). În 2011, România a fost printre primele țări care respingeau Directiva UE cu privire la reţinerea datelor (4), riscând să fie sancţionată de autorităţile europene. În acest context, adoptarea unor legi care violează dreptul utilizatorilor la viață privată în 2014 ar fi un pas înapoi pentru standardele TIC din această ţară.
,,România este în acest moment într-o dezvoltare tehnologică majoră și rapidă, dar trebuie să ne asigurăm că noua tehnologie respectă drepturile utilizatorilor. Sub Ceaușescu (5), românii erau obligați să-și înregistreze la Miliție toate mașinile de scris. În zilele noastre, Guvernul vrea ca toți românii să-și înregistreze toate cartelele SIM preplătite și să fie înregistrat tot traficul care trece prin rețelele fără fir (WiFi) publice gratuite”, susţine o petiţie online lansată pe 8 iunie 2014 (6). Raportul de față se concentrează asupra a două proteste ale societăţii civile împotriva legilor cu privire la reținerea datelor care au avut loc în România în iunie şi iulie 2014.
Politici publice în domeniul TIC: România în contextul european
Procesul alinierii politicilor TIC a început în timpul procesului de aderare a României la UE (2001-2004). Repere importante în modificarile reglementărilor care au contribuit la un mediu activ TIC includ liberalizarea pieței telecomunicațiilor (2003) și legislația privitoare la accesul universal, comerțul on-line și securitatea on-line, așa cum sunt detaliate in raportul GISWatch pe România din 2007 (7).
În timp ce cadrul de reglementare UE acționa ca un magnet, societățile comerciale TIC au determinat de asemnea agențiile guvernamentale române să țină pasul cu tendințele globale de comunicare. Dezvoltarea infrastructurii a înlesnit accesul la telefonia mobilă și internet în întreaga țară, cu diferențe din ce în ce mai mici între zonele urbane și cele rurale, cei tineri și cei bătrâni, cei bogați și cei săraci. Rata de penetrare a internetului mobil de mare viteză a crescut semnificativ între 2011 și 2013, cu 47,6% din populație conectată la Internet prin intermediul unor dispozitive mobile în decembrie 2013, în compație cu 21% în decembrie 2011 (8).
Lacune în competențele digitale: competențe cu nivel scăzut sau inexistente
Potrivit Digital Agenda Scoreboard din 2014 pentru România (9), care evaluează performanța digitală a țării pe baza datelor disponibile în 2013, cea mai mare diferență între scorurile medii ale României și ale UE se referă la acoperirea medie a internetului de mare viteză fix în zona rurală (78% vs 90%), asimilarea internetului de mare viteza mobil (41% vs 62%) și acoperirea internetului de mare viteza mobil 4G (27% vs 59%). În parte datorită acestei diferențe de infrastructură (10), 42% din pupulația României nu a folosit niciodată internetul, compativ cu media UE de 20%, și numai 45% folosesc internetul săptămânal, în timp ce media UE este 72%. Concomitent, persoanele cu competențe digitale cu nivel scăzut sau inexistente reprezintă 85% din populație, un număr semnificativ mai mare decât media UE de 47% (11). Un procent alarmant de 94% de oameni ,,dezavantajați - indivizi cu vârsta cuprinsă între 55 și 77 de ani, având un nivel scăzut de educație, care sunt și/ sau șomeri, pensionari sau inactivi - au competențe digitale cu nivel scăzut sau inexistente, în comparație cu media UE de 64%. Siguranța on-line și problemele legate de securitate se numără printre lacunele cele mai severe in competențele digitale ale utilizatorilor de internet din România.
Un raport legat de competențele digitale UE apărut în mai 2014 (12) plasa România în capătul cel mai de jos pe scara performanței pentru fiecare indicator în parte: competențe generale TIC, siguranță, crearea conținutului și rezolvarea problemelor on-line. Chiar și așa-zisa generație Z din Romania rămâne în urma competențelor digitale ale tinerilor din alte țări, așa cum arată constatările proiectului EU Kids Online (13) și raportul Net Children Go Mobile (14). Aceste rezultate alarmante arată responsabilitatea crescândă a factorilor de decizie politică și a societății în general, inclusiv a societăților comerciale și a organizațiilor societății civile de a proteja drepturile digitale ale unei populații vulnerabile, lipsiță de astfel de competențe.
,,Opriți activitățile de supraveghere din România!" O campanie a societății civile
Experții politicilor TIC din România (15) au emis avertismente în ceea ce privește amenințările la adresa vieții private în cazul în care legile privind reținerea datelor (16) vor fi adoptate. După publicarea unor proiecte de lege în aprilie 2014, organizațiile societății civile au monitorizat îndeaproape procesul legislativ și au informat publicul, adoptând o poziție atât împotriva conținutului cât și a procesului de elaborare a politicilor.
,,Invadarea vieții private este un fel de viol"
Atunci când a comentat proiectele de lege cu privire la reținerea datelor, șeful comisiei TIC din Camera Deputaților a spus fără menajamente: invadarea computerelor unor persoane fără consimțământul acestora este un fel de viol (17).
Societatea civilă și partenerii acesteia(18) au început să se mobilizeze în iunie 2014 la conferința "Coliberator" (19), organizată de Fundația Ceata în București. Ca urmare a acestei conferințe din 7-8 iunie 2014 cu privire la drepturile digitale intitulată "Coliberator" și care a inclus subiecte precum ,,Re-imaginarea revoluției digitale după Snowden", ,,O societate digitală liberă" și ,,Supraveghere, capacități, consecințe sociale și răspunsuri", participanții au publicat o petiție on-line, cerându-le autorităților din România să retragă proiectele de lege cu privire la reținerea datelor. Petiția, intitulată ,,Opriți activitățile de supraveghere din România!", a strâns 1786 de semnături (20) de la oameni provenind din medii diferite: activiști pentru drepturile digitale cum ar fi Richard Stallman (președintele Free Software Foundation), Jillian York (director la Electronic Frontier Foundation), Bardhyl Jashari (Metamorphosis Foundation) (21), reprezentanți ai mass- mediei, bloggeri, dezvoltatori de software și studenți.
Proteste împotriva ,,Legii Big Brother"
În același timp, Asociația pentru Tehnologie și Internet, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului din Romania - Comitetul Helsinki, ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, Geo-spatial.org și Fundația Ceata au lansat o declarație comună (22) prin care își exprimau profundul dezacord cu Legea 277/2014 cu privire la înregistrarea cartelelor SIM preplătite și monitorizarea utilizatorilor de rețele fără fir (Wi-Fi) publice. Această lege a fost adoptată de Senat pe 2 iunie 2014, cu numai o singură zi la dispoziție pentru amendamente și comentarii. Organizațiile semnatare au subliniat caracterul disproporționat și neclar al legii:
- toți utilizatorii de rețele fără fir (Wi-Fi) publice gratuite trebuie sa fie identificați.
- toți utilizatorii cartelelor preplatite de telefon mobil trebuie înregistrați în timp de șase luni de la dată intrării legii în vigoare, altfel serviciile lor vor fi dezactivate.
- înregistrarea utilizatorilor se va face în anumite condiții, fără prevederi clare cu privire la cine va accesa datele lor personale.
Pe 2 iulie 2014, legea a fost adoptată rapid de către Camera Deputaților. Aceasta reprezenta a patra încercare de a adopta Legea Big Brother în decurs de trei ani, organizațiile societatății civile și industria opunându-se tuturor acestor încercări, cu succes, în trei rânduri (23). Pe 3 iulie 2014, organizațiile societății civile au emis o declarație care sublinia lipsa unei consultări reale pe durata procesului legislativ, cerând Curții Constituționale a României să ia notă de caracterul neconstituțional al legii (24). Pe 7 iulie 2014, nouă organizații ale societății civile au emis o cerere către președinție, cerându-i acesteia să notifice Curtea Constituțională cu privire la caracterul neconstituțional al legii supravegherii (25).
Concluzii
Dezvoltatrea tehnologică constantă i-a pus pe mulți români în legătura cu cultura digitală globală, însă atunci când vine vorba de competențe, conștientizare și participare, românii mai au un drum lung de parcurs: 85% din populație are competențe cu nivel scăzut sau inexistente, iar 45% nu au utilizat niciodată internetul. Scena publică este încă dominată de mecanismele guvernamentale și de interese, însă organizațiile societății civile au o mare capacitate de a canaliza energiile și a proteja dreptul la viață privată al utilizatorilor vulnerabili. Organizațiile române au putut mobiliza lumea, 1786 de semnături fiind strânse într-o singură lună în semn de protest față de legea supravegherii.
În aprilie 2014 au fost emise două proiecte de lege: una cu privire la securitatea cibernetică, care în iulie 2014 era încă în așteptare, iar cealaltă cu privire la monitorizarea deținătorilor de cartele SIM preplătite și a utilizatorilor de rețele fără fir (Wi-Fi) publice. Cea de-a doua lege a trecut prin aparatul legislativ într-o lună, din 2 iunie până în 2 iulie 2014. Viitorul rămâne incert: este mult mai probabil ca o voce cu autoritate din UE să fie capabilă să împiedice autoritățile române să invadeze intimitatea cetățenilor.
În mod ironic, în timp ce CEJ a respins directiva UE cu privire la supraveghere, autoritățile române încă au adoptat o lege abuzivă care aruncă țara într-o cușcă digitală.
Pași de făcut
La nivel național ar trebui promovată și implementată o abordare, din partea mai multor părți interesate, a problemelor TIC, inclusiv a drepturilor digitale. Organizațiile societății civile ar trebui să acționeze ca barometre ale libertății și ca gardieni ai democrației prin:
- constituirea unor coaliții mai puternice formate din activiști pentru drepturile digitale din țară și din străinătate.
- dezvoltarea unor platforme și strategii comune împreună cu societățile comerciale și organizațiile guvernamentale internaționale, cum ar fi organele UE.
- inițierea și implementarea programelor educaționale TIC cu scopul de a ridica nivelul competențelor digitale în România.
|
Note: Translated by Sorina Georgiana Gheorghe, University of Bucharest, MA student
1 Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European
2 O’Brien, D. (2014, April 8). "Data Retention Directive invalid, says EU’s highest court", Electronic Frontier Foundation. https://www.eff.org/deeplinks/2014/04/data-retention-violates-human-rightssays-
eus-highest-court
3 www.apti.ro/noutati-cybersecurity-si-prepay-cdep
4 legi-internet.ro/blogs/index.php/legea-pastrarii-datelor-de-trafica-fost-respinsa-de-senat
5 Nicolae Ceaușescu, dictator român (1965-1989) în timpul regimului comunist (1945-1989)
7 giswatch.org/en/country-report/civil-society-participation/romania
8 Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). (2014). Piata serviciilor de comunicatii
electronice din Romania. Raport de date statistice pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2013, p. 39.
9 https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard/romania
10 Și parțial din cauza competențelor TIC reduse
12 Comisia Europeană. (2014). Measuring Digital Skills across the EU: EU wide indicators of Digital Competence. ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/measuring-digital-skills-across-eu-euwide-indicators-digital-competence
13 Helsper, E. J., Kalmus, V., Hasebrink, U., Sagvari, B., & de Haan, J. (2013). Country Classification: Opportunities, risks, harm and parental mediation. LSE, London: EU Kids Online.
14 Mascheroni, G., & Ólafsson, K. (2014). Net Children Go Mobile: Risks and opportunities. Second edition. Milan: Educatt, p.39.
www.netchildrengomobile.eu/reports
15 apti.ro/pozitia-apti-comisia-ITC-prepay-securitate-cibernetica
16 Proiectul de lege 263/2014 cu privire la securitatea cibernetică și Proiectul de lege 277/2014 cu privire la înregistrarea cartelelor SIM preplîtite și a utilizatorilor de rețele fără fir (WiFi) publice (emisă în aprilie 2014 pentru consultare publică).
17 www.avocatnet.ro/content/articles/id_37763/Boc-Boc-Cine-e-Nuconteaza-da…
18 Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Friedrich Ebert Stiftung Office România, The Sponge Media Innovation Lab, Knight-Mozilla
Open News și Coaliția pentru Date Deschise.
19 coliberator.ro/index.en.html
21 Organizațiile membre macedonene ale Asociației pentru Comunicații Progresive.
22 www.apador.org/en/parlamentul-aproba-proiect-lege-carteleprepay
23 apti.ro/Ini%C5%A3iativ%C4%83-legislativ%C4%83-privind-%C3%AEnregistrarea-utilizatorilor-serviciilor-decomunica%C5%A3ii-electronice-tip-Prepay
24 apti.ro/solicitare-sesizare-CCR
25 apti.ro/apel-catre-presedentie-impotriva-inregistrare-prepay